model de activitate
șobolanul de nisip gras este diurn, dar activitatea sa pe suprafața fluctuează în funcție de temperatura ambiantă. Perioada sa de activitate este cea mai scurtă vara, începând dimineața devreme și terminând o oră până la câteva ore după. Pe măsură ce anul progresează și temperatura devine mai rece, șobolanul de nisip gras este activ pentru o perioadă mai lungă de timp în timpul zilei, iar momentul în care este inițiată activitatea zilnică este întârziat. La ieșirea din vizuini, indivizii își petrec o parte din începutul zilei la soare, angajându-se în alte activități, cum ar fi hrănirea după aceea.s-a constatat că indivizii cu mase corporale mai mari se hrănesc pentru perioade mai lungi de timp decât cei cu o masă corporală mai mică. Când se hrănește, un șobolan de nisip gras va tăia bucăți departe de plante și le va aduce înapoi în vizuinile lor, unde fie mănâncă planta în vizuină, fie în jurul intrării, fie depozitează planta pentru consum ulterior, ceea ce se numește tezaurizare. Cel mai obișnuit mod în care șobolanii de nisip gras dobândesc apă în mediul deșertului este prin ingerarea plantelor precum Atriplex halimus, care au un conținut ridicat de apă și furnizează rozătoarelor apă preformată atunci când sunt consumate. Ca urmare a acestei strategii, șobolanii de nisip gras nu trebuie să bea apă liberă.
în afară de hrănire, șobolanul de nisip gras își petrece timpul și în afara vizuinei explorând. Este atipic în comportamentul său explorator, deoarece atunci când întâlnește un mediu nou, prezintă comportamente de patrulare perimetrală, deplasându-se în linii drepte de-a lungul graniței unui mediu, mai degrabă decât să se angajeze în comportamente de buclă sau de bază de origine afișate de obicei de rozătoare. De asemenea, bărbații petrec mai mult timp explorând o zonă decât femelele.
Socialitateedit
șobolanii de nisip gras nu sunt animale sociale, trăiesc în vizuini separate, masculii ocupând zone mai mari de spațiu decât femelele. De obicei, membrii de același sex evită în mod activ interacțiunea, dar atunci când femeile se întâlnesc reciproc, se angajează în comportamente agresive și se vor ataca reciproc. Masculii pot interacționa într-o manieră agresivă unul față de celălalt, împingând sau afișând posturi laterale, dar majoritatea interacțiunilor lor sunt pașnice. Membrii de sex opus interacționează de obicei doar între ei pentru copulare. În afară de copulare, tipul de interacțiune care rezultă între bărbați și femei diferă în funcție de individul care se apropie de celălalt. Când masculii se apropie de femele, șobolanii de nisip gras tind să interacționeze într-o manieră agonistă și prezintă multe comportamente diferite, dintre care unele includ sidling, afișarea posturilor laterale, împingerea, boxul vertical și atacarea reciprocă. Când femelele inițiază interacțiunile și se apropie de un bărbat, întâlnirile agoniste apar, de asemenea, ca și în cazul interacțiunilor inițiate de bărbați, dar interacțiunile pașnice în care animalele se vor adulmeca, investiga, urma și se vor îngriji reciproc sunt mult mai frecvente.
Habitat selectionEdit
șobolanii de nisip gras sapă vizuini cu intrări multiple direct sub plantele pe care le consumă, selectând în primul rând locurile de vizuină pe baza abundenței arbuștilor Amaranthaceae din zonă față de orice alt factor, cum ar fi acoperirea. Ca atare, tipul lor preferat de habitat și distribuția șobolanilor de nisip gras într-un anumit habitat se schimbă pe tot parcursul anului ca răspuns la sezonul de creștere diferit al plantelor din paturile sau terasele wadi pe care le locuiesc. Paturile Wadi sunt de obicei populate cu arbuști Amaranthaceae și au o acoperire vegetativă densă, în timp ce terasele sunt foarte slab vegetate, lăsând habitatul expus. Distribuția șobolanului de nisip gras într-un anumit habitat este influențată și de abundența precipitațiilor din zonă, precum și de densitatea populației sitului din sezonul precedent. În timpul iernii, șobolanii cu nisip gras preferă habitatul wadi ca urmare a creșterii vegetative în acest timp, dar după o toamnă umedă, mai mulți indivizi se vor îngropa într-un habitat de terasă chiar și atunci când densitatea populației este scăzută, spre deosebire de după o toamnă uscată, când indivizii se îngroapă doar în habitatele terasei atunci când densitatea populației este ridicată.
activitățile de vizuină ale rozătoarelor pot afecta habitatul lor, afectând bacteriile din solul din jurul vizuinelor lor, astfel încât activitatea de fixare și Denitrificare a azotului este scăzută. Șobolanul de nisip gras perturbă, de asemenea, acoperirea vegetației în timp ce se îngroapă, modificându-și în continuare mediul. Movilele de vizuini activi au o acoperire procentuală semnificativ mai mică din vegetație decât vizuinile abandonate și terenurile netulburate din apropierea vizuinelor abandonate.
comportament anti-prădător
șobolanii de nisip gras sunt vânați de multe specii de deșert, inclusiv mai multe tipuri de prădători aviari, șerpi, pisici de deșert și membri ai familiei Mustelidae. În funcție de tipul de habitat în care s-au îngropat, aceștia sunt expuși la diferite riscuri în ceea ce privește prădarea. Ca răspuns la amenințarea prădării, ei folosesc un comportament de vigilență anti-prădător atunci când sunt deasupra solului și vor opri ceea ce fac pentru a lua o poziție verticală și a supraveghea zona sau a privi cu atenție într-o direcție. În plus față de această postură, rozătoarele își vor bate piciorul tare și vor scârțâi înainte de a se retrage în vizuină atunci când sunt speriate. Se pare că nu există nicio reacție din partea altor indivizi din apropiere ca răspuns la acest comportament, astfel încât este posibil să nu existe niciun beneficiu în ceea ce privește avertismentele specifice ale prădătorilor în efectuarea lovirii piciorului.
șobolanii de nisip gras din habitatul terasei petrec mult mai mult timp angajându-se în acest comportament de vigilență atunci când sunt deasupra solului decât indivizii care trăiesc în paturile wadi, dar comportamentul nu este costisitor prin faptul că nu le întrerupe hrănirea, deoarece ambele grupuri petrec cantități echivalente de timp căutând. Cu toate acestea, există o diferență în comportamentul de hrănire între cele două grupuri, deoarece șobolanii de nisip gras care trăiesc în terase tind să-și acumuleze mâncarea mai des decât cei care trăiesc în paturile wadi și au nevoie și de mai puțin timp pentru a mânca. Socialitatea șobolanului de nisip gras poate avea, de asemenea, un impact asupra comportamentelor lor antipredator, deoarece s-a dovedit că petrec mai puțin timp căutând și hrănindu-se și inițiază un comportament de vigilență mai frecvent în comparație cu un rozător de deșert mai social.
Reproducereedit
șobolanul cu nisip gras se reproduce din toamnă până la începutul primăverii și produce așternuturi formate de obicei din unu până la opt pui, dimensiunile medii ale gunoiului crescând pe parcursul sezonului de reproducere. Când mamele încep să alăpteze, energia corpului lor crește, dar spre sfârșitul perioadei de lactație încep să utilizeze energia stocată în loc să crească energia corpului, rezultând o scădere a masei corporale. Rata de creștere a puilor este maximizată atunci când așternutul este mic și mama mănâncă plante cu un conținut mai mare de apă. Tinerii se dispersează de la mama lor la vârsta de aproximativ 5 săptămâni.
activitatea sexuală a șobolanilor masculi de nisip gras nu este afectată de condițiile meteorologice, cu toate acestea există o corelație între precipitații și activitatea sexuală a femelelor, mai multe femele fiind active sexual pe măsură ce cantitatea de precipitații crește. Strategiile de reproducere diferă între sexe, femelele folosind intervale mai mici de spațiu în jurul vizuinei lor, cu resurse alimentare adecvate pentru a-și asigura puii. Între timp, masculii ocupă zone mai mari de acasă care se suprapun cu mai multe zone feminine, creând potențialul de a se împerechea cu mai multe femele. Femelele inițiază copulația și au comportamente stereotipe pentru apropierea masculilor, scârțâind și întorcându-se pentru a săpa și a lovi cu nisip spre mascul. După această afișare, femela va prezenta lordoză, iar masculul va monta femela peste o serie de copulații. Adesea, o femeie își va pierde rapid interesul și va amenința sau va acționa agresiv față de Bărbat între monturi.