Assessment | Biopsychology | Comparative |Cognitive | Developmental | Language | Individual differences |Personality | Philosophy | Social |
Methods | Statistics |Clinical | Educational | Industrial |Professional items |World psychology |
Biological:Behavioural genetics · Evolutionary psychology · Neuroanatomy · Neurochemistry · Neuroendocrinology ·Neuroscience · Psychoneuroimmunology · Physiological Psychology · Psychopharmacology(Index, Outline)
| Brain: Parietal lobe | ||
|---|---|---|
| ] | ||
| {{{Caption}}} | ||
 |
||
| Suprafața laterală a emisferei cerebrale stângi, privită din lateral. (Lobul Parietal este în dreapta sus.) | ||
| Latin | lobus parietalis | |
| Gray’s | subject #189 822 | |
| Part of | Cerebrum | |
| Components | ||
| Artery | Anterior cerebral Middle cerebral |
|
| Vein | Superior sagittal sinus | |
| BrainInfo/UW | hier-77 | |
| MeSH | A08.186.211.730.885.213.670 | |
lobul parietal este un lob din creier. Este poziționat deasupra (superior) lobului occipital și în spatele (posterior) lobului frontal.
lobul parietal integrează informații senzoriale din diferite modalități, determinând în special simțul spațial și navigația. De exemplu, acesta cuprinde cortexul somatosenzorial și fluxul dorsal al sistemului vizual. Acest lucru permite regiunilor cortexului parietal să mapeze obiectele percepute vizual în poziții de coordonate ale corpului.
anatomie
lobul parietal este definit de patru limite anatomice: sulcusul central separă lobul parietal de lobul frontal; sulcusul parieto-occipital separă lobul parietal și occipital; sulcusul lateral (fisura silviană) este limita cea mai laterală care îl separă de lobul temporal; iar fisura longitudinală mediană împarte cele două emisfere.
imediat posterior sulcusului central și partea cea mai anterioară a lobului parietal este girusul postcentral (zona Brodmann 3), zona corticală somatosenzorială primară. Împărțind acest lucru și cortexul parietal posterior este sulcusul postcentral.
cortexul parietal posterior poate fi subdivizat în lobul parietal superior (zonele Brodmann 5 + 7) și lobul parietal inferior (39 + 40), separat de sulul intraparietal (IP). Sulcusul intraparietal și gyri-ul adiacent sunt esențiale în ghidarea mișcării membrelor și a ochilor și, pe baza diferențelor citoarhitecturale și funcționale, este împărțit în continuare în zone mediale (MIP), laterale (buze), ventrale (VIP) și anterioare (AIP).
funcția
lobul parietal joacă roluri importante în integrarea informațiilor senzoriale din diferite părți ale corpului, cunoașterea numerelor și a relațiilor lor și în manipularea obiectelor. Porțiuni ale lobului parietal sunt implicate în procesarea vizuo-spațială. Se știe mult mai puțin despre acest lob decât celelalte trei din cerebrum.diverse studii din anii 1990 au constatat că diferite regiuni ale cortexului parietal din macaci reprezintă diferite părți ale spațiului.
- intraparietalul lateral (buza) conține o hartă topografică 2-dimensională a spațiului codificat retinotopic reprezentând saliența locațiilor spațiale. Poate fi utilizat de sistemul oculomotor pentru direcționarea mișcărilor ochilor, atunci când este cazul.
- zona ventrală INTRAPARIETALĂ (VIP) primește informații de la o serie de simțuri (vizuale, somatosenzoriale, auditive și vestibulare). Neuronii cu câmpuri receptive tactile reprezentau spațiul într-un cadru de referință centrat pe cap. Celulele cu câmpuri receptive vizuale se declanșează, de asemenea, cu cadre de referință centrate pe cap, dar posibil și cu coordonate centrate pe ochi
- neuronii din zona intraparietală medială (MIP) codifică locația unei ținte de acoperire în coordonate centrate pe ochi.
- zona intraparietală anterioară (AIP) conține neuroni care răspund la forma, dimensiunea și orientarea obiectelor care trebuie înțelese, precum și la manipularea mâinilor în sine, atât la stimulii văzuți, cât și la cei amintiți.
patologie
sindromul Gerstmann este asociat cu leziunea lobului parietal dominant (de obicei stâng). Sindromul Balint este asociat cu leziuni bilaterale. Sindromul neglijării hemispațiale este de obicei asociat cu deficite mari de atenție a emisferei non-dominante.
imagini suplimentare
adăugați o fotografie la această galerie
Vezi și
- lobii creierului
- tulburări ale sistemului senzorial
- Blakemore& Frith (2005). Creierul De Învățare. Editura Blackwell. ISBN 1-4051-2401-6
- 2.0 2.1 2.2 Avillac M, Deneve s, Olivier e, Pouget a, Duhamel JR. (2005) cadre de referință pentru reprezentarea locațiilor vizuale și tactile în cortexul parietal. Nat Neurosci. 8(7):941-9.
- Zhang T, Heuer HW, Britten KH. (2004) răspunsurile neuronale VIP ale zonei parietale la stimulii de direcție sunt codificate în coordonate centrate pe cap. Neuron 42 (6): 993-1001.
- Pesaran B, Nelson MJ, Andersen RA. (2006) neuronii premotori dorsali codifică poziția relativă a mâinii, ochiului și obiectivului în timpul planificării atingerii. Neuron 51(1): 125-34.
- 5.0 5.1 Murata a, Gallese V, Luppino G, Kaseda M, Sakata H. (2000) selectivitatea pentru forma, dimensiunea și orientarea obiectelor pentru apucarea în neuronii zonei parietale a maimuței AIP. J Neurofiziol 83(5):2580. PMID 10805659
- Murata a, Gallese V, Kaseda M, Sakata H. (1996) neuronii parietali legați de manipularea mâinilor ghidate de memorie. J Neurofiziol 75(5):2180-6. PMID 8734616
Telencefal (cerebrum, cortexul cerebral, emisfere cerebrale) – edit
sulci primar / fisuri: medial longitudinal, lateral, central, parietoöccipital, calcarine, cingulate
frontal lobe: precentral gyrus (primary motor cortex, 4), precentral sulcus, superior frontal gyrus (6, 8), middle frontal gyrus (46), inferior frontal gyrus (Broca’s area, 44-pars opercularis, 45-pars triangularis), prefrontal cortex (orbitofrontal cortex, 9, 10, 11, 12, 47)
parietal lobe: postcentral sulcus, postcentral gyrus (1, 2, 3, 43), superior parietal lobule (5), inferior parietal lobule (39-angular gyrus, 40), precuneus (7), intraparietal sulcus
occipital lobe: primary visual cortex (17), cuneus, lingual gyrus, 18, 19 (18 and 19 span whole lobe)
temporal lobe: transverse temporal gyrus (41-42-primary auditory cortex), superior temporal gyrus (38, 22-Wernicke’s area), middle temporal gyrus (21), inferior temporal gyrus (20), fusiform gyrus (36, 37)
limbic lobe/fornicate gyrus: cingulate cortex/cingulate gyrus, anterior cingulate (24, 32, 33), posterior cingulate (23, 31),
isthmus (26, 29, 30), parahippocampal gyrus (piriform cortex, 25, 27, 35), entorhinal cortex (28, 34)
subcortical/insular cortex: rhinencephalon, olfactory bulb, corpus callosum, lateral ventricles, septum pellucidum, ependyma, internal capsule, corona radiata, external capsule
hippocampal formation: dentate gyrus, hippocampus, subiculum
basal ganglia: striatum (caudate nucleus, putamen), lentiform nucleus (putamen, globus pallidus), claustrum, extreme capsule, amygdala, nucleus accumbens
Some categorizations are approximations, and some Brodmann areas span gyri.
This page uses Creative Commons Licensed content from Wikipedia (view authors).